6. METODE DE RAŢIONALIZARE A PREDĂRII ŞI ÎNVĂŢĂRII

6.1.  METODA ACTIVITĂŢII CU FIŞELE

Metoda se utilizează în special în ciclul primar şi presupune: organizarea sistematică a procesului de educaţie muzicală pornindu-se de la analiza conţinutului şi a dificultăţilor pe care acesta le prezintă; împărţirea conţinutului pe secvenţe, fiecare secvenţă fiind jalonată de una sau mai multe întrebări, secvenţele sunt prezentate pe fişe; fiecare fişă solicită răspunsuri corespunzătoare, ceea ce permite controlul imediat. Metoda poate fi utilizată în vederea individualizării învăţării, în sensul adaptării conţinuturilor pentru  fiecare  elev.

Există o mare varietate de fişe:

-         fişe de cunoştinţe, care pot deveni pentru elev, fişe de autoinstruire (fişe cu date biografice ale compozitorilor, fişe-dicţionar muzical etc.);

-         fişe de exerciţii, cu grad progresiv de dificultate, destinate aplicării şi consolidării noţiunilor şi deprinderilor muzicale;

-         fişe de control, utilizate în etapa de reactualizare a noţiunilor studiate;

-         fişe de dezvoltare, utilizate de elevii care nu au comis greşeli, în vederea perfecţionării cunoştinţelor muzicale.

Această metodă poate fi folosită în momente diferite şi în perspective diferite, atât în şcolile obişnuite cât şi în şcolile cu un singur cadru didactic, cu activitate simultană la mai multe clase. Pe baza lor se pot urmări progresele înregistrate de fiecare elev în parte.

6.2.  ALGORITMIZAREA

ALGORITMIZAREA – metodă de predare-învăţare, constând din utilizarea şi valorificarea algoritmilor. Algoritmii se prezintă ca o succesiune aproximativ fixă de operaţii, prestabilită de către profesor sau presupusă de logica intrinsecă a disciplinei. Prin intermediul algoritmizării se rezolvă o serie mai largă de probleme asemănătoare, se realizează rezolvări operative şi economicoase în timp a unor sarcini didactice determinate. Acestei succesiuni i se asociază o serie de instrucţiuni, indicaţii, comenzi, reguli, condiţii de urmat în vederea îndeplinirii operaţiilor determinate. Îndeplinind o prescripţie algoritmică, elevul ştie cu exactitate ce trebuie să facă pentru a realiza sarcina respectivă, pentru a rezolva problema ridicată, neavând nici un dubiu cu privire la modul de a acţiona.

În lecţiile de educaţie muzicală se poate stabili un algoritm al momentului de pregătire a vocii pentru cânt, anumiţi algoritmi de execuţie şi recunoaştere a exerciţiilor muzicale, un algoritm de solfegiere. Se poate discuta despre algoritmizarea unei activităţi muzicale, în sensul parcurgerii unor operaţii relativ fixe care se succed în procesul de predare-învăţare, acestea asigurând o învăţare eficientă într-un timp relativ scurt. Un exemplu edificator ar fi algoritmul solfegierii precizat dealtfel şi prin tehnologia didactică a învăţării unui cântec în etapa notaţiei muzicale. Se conturează următoarele etape  principale:

-         analiza solfegiului pe toate componentele, prin conversaţie cu elevii, evidenţierea noii probleme teoretice ce se constituie ca subiect al lecţiei;

-         citire ritmică cu marcarea timpului;

-         citire ritmică cu tactarea măsurii;

-         citire ritmică cu tactarea măsurii şi cu denumirea notelor;

-         exerciţii melodice pregătitoare având ca suport scara muzicală corespunzătoare, eventual reprezentată pe verticală pentru ca elevii să poată vizualiza mai bine distanţele  dintre sunete.

Sunetele se vor intona la început treptat ascendent şi descendent ca apoi învǎţǎtorul să le solicite intonarea unor intervale şi tronsoane reprezentative pentru solfegiul ce urmează a fi predat. Este necesar să se insiste pe aspectul intonaţional deoarece acesta ridică probleme deosebite elevilor. Învǎţǎtorul nu va demonstra în prealabil, ci doar va corecta greşelile de inţonaţie ce pot apare pe parcurs.

-         Citire melodică a sunetelor cu durate egale, pentru ca  atenţia elevilor să se îndrepte spre o intonare corectă şi conştientă. Se va da tonul în prealabil;

-         Citire ritmico-melodică pe fragmente şi integral;

-         Interpretarea cântecului cu text de către învǎţǎtor;

-         Discuţii pe marginea textului, explicare cuvinte necunoscute;

-         Exerciţii de dicţie dacă textul ridică probleme de pronunţie;

-         Reluarea cântării model-este suficient o strofă;

-         Interpretarea cântecului cu text, pe fragmente şi integral;

-         Interpretare expresivă-nuanţe, tempo;

-         Consolidarea cântecului prin interpretarea sa în diverse variante: cu solist, pe roluri, în dialog, în lanţ, cu acompaniament-în diverse variante, cu mişcări etc.

Se pot aduce şi unele observaţii critice metodei algoritmizării:

-         se poate ajunge la un dirijism pedagogic exagerat;

-         nu totul poate fi algoritmizat;

-         riscă să ducă la o stereotipizare opunându-se astfel euristicii şi creativităţii.

În faza de început a învăţării se recurge la algoritmi, ca apoi prin repetare şi conştientizare, elevii să identifice şi alte soluţii algoritmice, ajungându-se astfel la o fază nouă de învăţare, cea euristică. Sarcina învǎţǎtorului este să sesizeze momentul când trebuie să renunţe la însuşirea algoritmică a cunoştinţelor şi să impună tactica euristică.