În sens restrâns, curriculum = structura conţinutului ştiinţific În
sens extins, curriculum = abordarea tuturor elementelor procesului
instructiv-educativ şi interacţiunile dintre ele (metode, procedee etc.). O
componentă centrală a Reformei Învăţământului românesc a fost Reforma
curriculară. Aceasta a debutat cu Legea învăţământului nr. 84 din 1995. Atunci
s-a înfiinţat şi CNC. Nucleul reformei curriculare a fost reprezentat la timpul
respectiv prin elaborarea Noului Curriculum Naţional al Şcolilor şi Liceelor.
Prima dată în ţara noastră, planurile şi programele de învăţământ au fost
realizate de specialişti în curriculum (1998). Noul Curriculum Naţional din
Romania a reprezentat ansamblu experienţelor de învăţare prin care instituţia
şcolară asigură realizarea finalităţilor învăţământului. Prin acest ansamblu,
Noul CN oferă fiecărui tânăr şanse reale şi egale pentru identificarea şi
valorificarea deplină a propriilor aptitudini şi interese în integrarea
socială. Acest ultim document prezintă un nou plan de învăţământ constituit
ptrintr-o abordare sistemică în vederea asigurării: continuităţii în interiorul
aceluiaşi ciclu curricular; interdependenţei dintre tipurile de activităţi din
învăţământul preşcolar şi disciplinele şcolare din cl. I-II; deschideri modulare
de instruire-opţionale. Acest ciclu de achiziţii fundamentale vizează: trezirea
motivaţiei pentru învăţare ca o activitate socială; stimuarea potenţialului
creativ al copilului, a iniţiativei şi a imaginaţiei; asimilarea elementelor de
bază a principalelor limbaje convenţionale (citit, scris, calcul matematic); stimularea
copilului în vederea cunoaşterii mediului apropiat. Planul de învăţământ
prezintă o structură pe 2 nivele de vârstă: nivelul I 3-5 ani, niv. II 5-6 ani.
Noul program prezintă o delimitare pe domenii experienţiale, jocuri şi
activităţi alese şi activităţi de dezvoltare personală. I. Activităţile pe
domenii experienţiale pot fi activităţi integrate sau pe discipline de sine
stătătoare (activităţi de educare a limbajului, activitatăţi matematice,
activitatea de cunoaşterea mediului, de ed. fizică, de ed. muzicală). Activităţile
integrate sunt cele în care cunoştintele din cadrul mai multor discipline pot
fi îmbinate armonios pe fondul unor teme pe durata unei întregi zile cu care
prilej activitatea integrată respectivă implică şi jocurile şi activităţile
alese sau cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii
experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara
acesteia. În cadrul acestor activităţi sunt cunoscute cele 5 domenii
experienţiale. Ele sunt „câmpuri cognitive integrate” deoarece ele transced
graniţele dintre discipline. 1.Domeniul Limbă şi comunicare care acoperă
stăpânirea exprimării orale şi scrise ca şi abilitatea înţelegerii prin
comunicare verbală şi scrisă. 2.Domeniul Ştiinţe care include atât domeniul
matematic cât şi domeniul cunoaşterii naturii ca fiind modificabilă de fiinţa
umană. 3.Domeniul Om şi societate care include omul, modul lui de viaţă,
relaţiile interumane, relaţiile cu mediul social, modalităţile prin care
acţiunile umane influenţează evenimentele istorice. 4.Domeniul Estetic şi
creativ acoperă abilităţile copiilor de a răspunde emoţional şi intelectual la
diversele experienţe perceptive, la aprecierea frumosului. 5.Domeniul Psihomotor
care acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale, bobilitatea
generală dar şi abilităţile motrice de mare fineţe. Implică şi cunoaştinţe
privind anatomia şi fiziologia umană. II. Jocurile şi activităţile alese =
acele activităţi pe care copiii şi le aleg pentru a-i ajuta să se socializeze.
Aceste activităţi se pot desfăşura în sala de grupă sau în curtea grădiniţei.
Dacă se desfăşoară în sala de grădiniţă, educatoarea trebuie să organizeze
centre le de interes: biblioteca, construcţii, ştiinţă, artă, nisip şi apă. III.
Activităţile de dezvoltare personală includ: rutinele, tranziţiile şi
activităţile din perioada după-amiezei inclusiv opţionalele. O altă noutate a
noului Plan de Învăţământ Preşcolar o reprezintă faptul că programul anual de
studii se va organiza în jurul a 6 teme mari: Cine sunt eu? Când, cum şi de ce
se întâmplă? Cum a fost, cum este şi va fi aici pe Pământ? Cum planificăm/ organizăm
activitatea? Cu ce şi cum exprimăm ceea ce cunoaştem? Ce şi cum să fiu? Pornind
de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă se vor stabili proiectele
activităţii pe domenii de activităţi experienţiale, pe jocuri şi activităţi
alese şi pe activităţi opţionale. Într-un an şcolar se pot derula max. 7
proiecte cu o durată max. de 5 săpt./ proiect sau un număr mai mare de proiecte
de mai mică amplitudine (1-3 săpt). De asemenea, pot exista şi săptămâni în
care copiii nu sunt impicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme
săptămânale de interes pentru copii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu