5 INTEGRAREA PROGRAMEI SCOLARE DE CUNOASTEREA MEDIULUI IN NOUL CURRICULUM PENTRU INVATAMANTUL PRIMAR

          În sens restrâns, curriculum = structura conţinutului ştiinţific În sens extins, curriculum = abordarea tuturor elementelor procesului instructiv-educativ şi interacţiunile dintre ele (metode, procedee etc.). O componentă centrală a Reformei Învăţământului românesc a fost Reforma curriculară. Aceasta a debutat cu Legea învăţământului nr. 84 din 1995. Atunci s-a înfiinţat şi CNC. Nucleul reformei curriculare a fost reprezentat la timpul respectiv prin elaborarea Noului Curriculum Naţional al Şcolilor şi Liceelor. Prima dată în ţara noastră, planurile şi programele de învăţământ au fost realizate de specialişti în curriculum (1998). Noul Curriculum Naţional din Romania a reprezentat ansamblu experienţelor de învăţare prin care instituţia şcolară asigură realizarea finalităţilor învăţământului. Prin acest ansamblu, Noul CN oferă fiecărui tânăr şanse reale şi egale pentru identificarea şi valorificarea deplină a propriilor aptitudini şi interese în integrarea socială. Acest ultim document prezintă un nou plan de învăţământ constituit ptrintr-o abordare sistemică în vederea asigurării: continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular; interdependenţei dintre tipurile de activităţi din învăţământul preşcolar şi disciplinele şcolare din cl. I-II; deschideri modulare de instruire-opţionale. Acest ciclu de achiziţii fundamentale vizează: trezirea motivaţiei pentru învăţare ca o activitate socială; stimuarea potenţialului creativ al copilului, a iniţiativei şi a imaginaţiei; asimilarea elementelor de bază a principalelor limbaje convenţionale (citit, scris, calcul matematic); stimularea copilului în vederea cunoaşterii mediului apropiat. Planul de învăţământ prezintă o structură pe 2 nivele de vârstă: nivelul I 3-5 ani, niv. II 5-6 ani. Noul program prezintă o delimitare pe domenii experienţiale, jocuri şi activităţi alese şi activităţi de dezvoltare personală. I. Activităţile pe domenii experienţiale pot fi activităţi integrate sau pe discipline de sine stătătoare (activităţi de educare a limbajului, activitatăţi matematice, activitatea de cunoaşterea mediului, de ed. fizică, de ed. muzicală). Activităţile integrate sunt cele în care cunoştintele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe fondul unor teme pe durata unei întregi zile cu care prilej activitatea integrată respectivă implică şi jocurile şi activităţile alese sau cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia. În cadrul acestor activităţi sunt cunoscute cele 5 domenii experienţiale. Ele sunt „câmpuri cognitive integrate” deoarece ele transced graniţele dintre discipline. 1.Domeniul Limbă şi comunicare care acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise ca şi abilitatea înţelegerii prin comunicare verbală şi scrisă. 2.Domeniul Ştiinţe care include atât domeniul matematic cât şi domeniul cunoaşterii naturii ca fiind modificabilă de fiinţa umană. 3.Domeniul Om şi societate care include omul, modul lui de viaţă, relaţiile interumane, relaţiile cu mediul social, modalităţile prin care acţiunile umane influenţează evenimentele istorice. 4.Domeniul Estetic şi creativ acoperă abilităţile copiilor de a răspunde emoţional şi intelectual la diversele experienţe perceptive, la aprecierea frumosului. 5.Domeniul Psihomotor care acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale, bobilitatea generală dar şi abilităţile motrice de mare fineţe. Implică şi cunoaştinţe privind anatomia şi fiziologia umană. II. Jocurile şi activităţile alese = acele activităţi pe care copiii şi le aleg pentru a-i ajuta să se socializeze. Aceste activităţi se pot desfăşura în sala de grupă sau în curtea grădiniţei. Dacă se desfăşoară în sala de grădiniţă, educatoarea trebuie să organizeze centre le de interes: biblioteca, construcţii, ştiinţă, artă, nisip şi apă. III. Activităţile de dezvoltare personală includ: rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezei inclusiv opţionalele. O altă noutate a noului Plan de Învăţământ Preşcolar o reprezintă faptul că programul anual de studii se va organiza în jurul a 6 teme mari: Cine sunt eu? Când, cum şi de ce se întâmplă? Cum a fost, cum este şi va fi aici pe Pământ? Cum planificăm/ organizăm activitatea? Cu ce şi cum exprimăm ceea ce cunoaştem? Ce şi cum să fiu? Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă se vor stabili proiectele activităţii pe domenii de activităţi experienţiale, pe jocuri şi activităţi alese şi pe activităţi opţionale. Într-un an şcolar se pot derula max. 7 proiecte cu o durată max. de 5 săpt./ proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amplitudine (1-3 săpt). De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt impicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii.