T...

Rotocol, rotocol,

Pe-arătură dă ocol;

Bolovanii îi striveşte,

Şi pământu-l netezeşte !

(tăvălugul)

E un ţap ce nu mănâncă,

Dar grozav muşcă din stâncă.

(târnăcopul)

Ce copac stufos şi-nalt

Înfloreşte-n luna mai

Şi dă floare pentru ceai ?

Cine este, l-aţi aflat ?

(teiul)

O cutie cu fereastră

Joacă teatru-n casa noastră !

(televizorul)

Un melc mare de oţel

Batem ouăle cu el !

(telul)

Am o copilă:

Când îi dau mâncare plânge,

Când nu-i dau, tace.

(tigaia)

Nu-i pisică, nici motan

E vărgat şi roşcovan !

(tigrul)

De plic se lipeşte

Ţara ocoleşte.

(timbrul)

Ce trece pe dinaintea ochilor

Şi nu-l poţi vedea ?

(timpul)

Trece nevăzut,

Re pede de necrezut,

Nu fuge, nu sare,

                        Rost mare în lume are.

(timpul)

Cine-aduce ploi mărunte,

Şi nespus de multe fructe ?

(toamna)

Toată ziua: cioca - cioca;

Vine seara boca - boca.

(toporul)

E făcut de muncitori

Şi trăieşte pe ogor;

Toată ziua el munceşte,

Urlă de te-nnebuneşte.

(tractorul)

Nu e puşcă, dar pocneşte

Nu e porc,dar scormoneşte

Trece mândru prin câmpii

Şi în urmă-i curg felii.

(tractorul)

Umblă ursul pe ogor

Şi mormăie îngrozitor !

(tractorul)

Nu e tren, nu e maşină

Dar aleargă tot pe şine

Şi te duce când îl iei

Tot oraşul dacă vrei.

(tramvaiul)

O căruţă fără cai

Merge bine, dar pe şine

Şi se numeşte... tr___i !

(tramvaiul)

Care floare

Are gheare

Şi parfumul cel mai tare ?

(trandafirul)

Tricicleta lui Andrei

Câte roţi învârte ?

(trei)

Dacă numitoru-i 2,

Iar numărătorul 3,

Spuneţi-mi ce fracţie sunt,

Că vă dau pe loc un punct !

(trei supra doi)

Am o trăsură mare,

La vale fuge tare,

La şes înnebuneşte

La deal gâfâieşte.

(trenul)

Şir de camere pe roate

Fuge pe şine cât poate !

(trenul)

Un balaur mult de fier

Aleargă pe multe roate

S-arunce pe şantier

Mărfuri multe, de departe !

(trenul)

U, u, u şi plec acum

Cu vagoane merg la drum;

Fug pe şine, stau în gară

Şi te duc întreaga ţară...

(trenul)

Urlă lupul la hotară

Şi s-aude-n altă ţară.

(tunetul)

Nu vorbesc şi nu am viaţă

Dar fac zgomot de te-ngheaţă;

Stau de pază la hotară,

Vărs prin gură foc şi pară.

(tunul)

Are dânsul şi picioare

Dar e-obişnuit să zboare;

Ţin, ţin, ţin şi pişcătura...

Cine-i obrăznicătura ?

(Ţânţarul)

Slăbănog ca şi o scamă,

Unde pişcă, lasă rană !

(ţânţarul)

Sunt mititel şi drăcuşor

Şi mă hrănesc cu sânge de om.

(Ţânţarul)

Ce are barbă

Şi totuşi nu e bărbat ?

(ţapul)

Merge ţanţoş, îngâmfat,

Încrezut că e bărbat.

La bufet, când lumea-l cere,

Ospătaru-l dă cu bere !

(ţapul)