PLANSE CU NUMERE

     Numerele fac parte din viata noastra, a oamenilor fiind intalnite zi de zi. Noi luam merecu contact cu ciferele si cu numerele. Acasa, la locul de munca, ori la magazin si la piata, numerele sunt utilizate in mod fregvent si ne ajuta in deslusirea eventualelor probleme aparutr pe parcursul unei intregi zile.
     Am postat in aceasta pagina o serie de planse cu numere de mana si de tipar, mai mari si mai mici, ideale pentru a se decora cu ele salile de clasa / grupa, centrele de activitati destinate elevilor si copiiilor dar si camerele de acasa in care locuiesc micutii. Numerele au un important impact vizual asupra celor mici, ajutandu-i pe acestea sa recunoasca simbolul la care se face referire in plansa afisata.




                                  1




2




3




4




5




6




7




8




9




10

PLANSE CU LITERE SI NUMERE

     Am postat in aceasta pagina o serie de planse cu numere si cu litere de mana si de tipar, mari si mici, ideale pentru a se decora cu ele salile de clasa / grupa, centrele de activitati destinate elevilor si copiiilor dar si camerele de acasa in care locuiesc micutii. Atat literele cat si numerele au un important impact vizual asupra celor mici, ajutandu-i pe acestea sa recunoasca simbolul la care se face referire in plansa afisata.


1. PLANSE CU LITERE

2. PLANSE CU NUMERE





PLANSE CU LITERE

     Literele fac parte din viata noastra. Ele ne ajuta sa scriem, sa citim si sa comunicam. Comunicarea reprezinta cel mai important aspect atribuit oamenilor. Comunicarea inseamna evolutie, inseamna progres. 
     Literele grupate in silabe, in cuvinte, in propozitii si mai apoi in fraze sunt cele care dau un inteles clar si precis mesajului transmis. Cunoasterea literelor ne ajuta la descifrarea mesajului. Literele sunt putine numeric, dar pot fi combinate intr-o infinitate de forme in asa fel incat sa rezulte cuvinte diferite si sintagme diferite ca noi oamenii sa ne putem pune pe foaie ganduri, sentimente, evenimente, activitiati, etc.
     Referitor la argumentele mentionate mai sus, am postat in aceasta pagina o serie de planse cu litere de mana si de tipar, mari si mici, ideale pentru a se decora cu ele salile de clasa / grupa, centrele de activitati destinate elevilor si copiiilor dar si camerele de acasa in care locuiesc micutii.


A




B




C




D




E




F




G




H




I




J




K




L




M




N




O




P




Q




R




S




S




T




T




U




V




W




X




Y




Z


Z...

Laptele gerului,
Sub streaşina cerului.
(zăpada)


Moale, albă şi pufoasă,
Pentru câmp e haină groasă.
(zăpada)

Nu-i făină, dar se cerne;
Nu-i covor, dar se aşterne.
(zăpada)

Cu coamă şi trup vărgat
Pare un căluţ ciudat.
Cine este, l-aţi aflat ?
(zebra)

Degetele, buni frăţâni
Câte-s la-amândouă mâini ?
(zece)

Cine-mi spune dintr-o dată
Câte colţuri are-o roată ?
(zero)

Am un prieten priceput
De toată lumea ştiut;
Îmi dă sfaturi şi îmi spune
Tot ce se petrece-n lume.
(ziarul)

Am o cloşcă,
C-o aripă neagră şi una albă.
Cu cea neagră îşi adună puii,
Cu cea albă îi împrăştie.
(Ziua şi noaptea)


Două fete-mi poartă salbă
Una-i neagră, alta-i albă.
Ne-ncetat se tot alungă
Şi nu pot să se ajungă.
(Ziua şi noaptea)

Sunt două surori în lume,
Neasemenea la nume:
Una-i albă, luminată,
Ş-alta neagră-ntunecată;
Se gonesc prin lumea lungă,
Şi nu pot să se ajungă.
(ziua şi noaptea)


Vaca neagră intră-n sat,
Toată lumea s-a culcat;
Vaca albă când soseşte,
Toată lumea se trezeşte.
(ziua şi noaptea)

Nu-i băiat ca să nu-l ştie.
Făurit e din hârtie,
Vânt puternic vrea şi sfoară
Şi-atunci zbârnâie şi zboară.
(zmeul)

Nu-i pasăre şi totuşi zboară
Dacă-l ţii bine de sfoară.
(zmeul)

Pâlnii roşii şi albastre
Stau pe gardurile noastre !

(zorelele)


Y...

Poţi să-l faci că-i sănătos
Chiar de stai cu capu-n jos
E un sport mai de folos.

(yoga)

V...

Care forţă pribegită
Apa mării o agită ?
(vântul)


Ce zboară pe sus
Şi nu-l vezi ?
(vântul)

Cine trece pe la poartă,
Şi câinii nu îl latră ?
(vântul)

Ea este bună la toate,
Ne dă carne, ne dă lapte,
Iar viţei mititei
Se numesc copiii ei.
(vaca)

Trei surori, poţi să zici
Una mare, două mici
Vin în fiecare an
Şi pun lacăt la ghiozdan.
(vacanţele)

Care casă plutitoare
Peste mări e călătoare ?
(vaporul)

Şi pe fluvii şi pe mare
Duce lumea în spinare !
(vaporul)

Şade mândra-ntr-un picior,
Lăudându-se oricui -
Că ea poartă-n al ei spate
Cămăşi albe şi verzui !
(varza)

Trupul, capul mi-e totuna,
P-un picior stau totdeauna;
Cămăşi am nenumărate
Şi le port toate-mbrăcate.
(varza)

O fetiţă
Cu cofiţă,
Ea poate mereu să ţină
Flori aduse din grădină !
(vaza de flori)

Viaţă n-are, braţe n-are
Ţine florile-n păstrare !
(vaza de flori)

O sportivă cu renume
Umblă-n pomi după alune.
(veveriţa)

Ronţăie nuci şi alune
Sare graţioasă
Coada-i e stufoasă –
De-o ghiceşti, îndată spune !
(veveriţa)

Ţuş ghiduş, coadă roşcată
Peste cetini aruncată.
(veveriţa)

De ce-o lungeşti,
De ce mai scur tă-o faci.
(viaţa)

Moşuleţul cel voinic
Se-nfăşoară-n borangic !
(viermele de mătase)

Pare-albină, dar nu prea,
Fiindcă-i leneşă şi rea !
(viespea)

La mesele cele alese
Nu lipsesc,
Şi fac poznele adese
Celor ce mă prisosesc.
(vinul)

Urlu şi mă învârtesc
Pe drumeţi îi îngrozesc.
(viscolul)

Ce se leagă cu gura
Şi nu se dezleagă cu mâna ?
(vorba)


Dacă-i dulce, mult aduce,
Dacă-i rea, fug toţi de ea.
(vorba)

Lacomă, gălăgioasă
Ţopăie pe lângă casă !
(vrabia)

Fuge fără de picioare
De n-o prinzi
Nici de-a călare.
(vremea)

Ce movilă e grozavă,
Că aruncă-n ceruri lavă ?
(vulcanul)

Are-o coadă înfoiată,
Hoaţă este şi şireată
Dar e vai de coada ei
Când dă peste ea grivei.
(vulpea)

Coada ei este stufoasă
Dar de găini nu se lasă.
(vulpea)

Cumetriţa cea şireată
Vine-adesea prin vecini
Şi-amatoare se arată
De a “cumpăra” găini.
(vulpea)

Roşcovana cea isteaţă
Umblă pe la cotineaţă.

(vulpea)

U...

Gâlgăuţ-gâlgăuţ,
Ţuşti cu tine-n pârăuţ !
(ulciorul)
 
Ce stă în umezeală
Şi nu se udă ?
(uleiul)

Gheară-n cioc, gheară-n picioare
Dă prăpăd prin zburătoare !
(uliul)

Ce merge pe apă şi nu se udă ?
(umbra)

Cin’ se ţine de oricine
Numa-n zilele senine ?
(umbra)

Fug de tine
Şi tu musai după mine.
(umbra)

Formă de ciupercă are
Şi de ploaie ne apără.
(umbrela)

Roaba care-o împingi întruna
Câte roţi ea are ?
(una)

Cârligel legat cu sfoară
Prinde peşti şi-i scoate-afară !
(undiţa)

Ineluş rupt
Scoate peştii de pe fund.
(undiţa)

În cojoc întors pe dos
Mormăind morocănos,
Umblă pustnic prin pădure
După miere, după mure.
(ursul)

Umblă moşul prin pădure
După zmeură şi mure !
(ursul)


Vara umblu după miere,
Iarna dorm să prind putere.
(ursul)

Vine moşul pe cărare,
Cu cojocul în spinare.
(ursul)

Alb, greoi, cu părul fin,
Seamănă cu Moş Martin !
(ursul polar)

Iarna-şi vâră nasu-n blană
Şi din unghii îşi sug hrană
Iar vara, sus pe munţi,
Zmeură culeg desculţi.
(urşii)

Ce buruiană când o atingi
Îţi face numai băşici ?
(urzica)

Ce bur uiană
O poate cunoaşte şi orbul ?
(urzica)

Eu la orice casă
Sunt slugă aleasă.
Eu pe orişicine
Întâmpin când vine;
Când pleacă afară,
Eu îl petrec iară.
(uşa)

Gazdă bună şi aleasă
E la orişicine-n casă;
Ea primeşte pe oricine
Şi când pleacă şi când vine !
(uşa)

Şi afară şi în casă,
Ghici ce e ?
(uşa)
 
La margine de oraş
Am un stup care-i fruntaş,
Iar albinele din el
Fac miere din oţel.
(uzina)

Am aici, sub deal, un zmeu,
Care fumegă mereu.
Şi cu limba opărită
Mestecă fontă topită.

(uzina siderurgică)